În accepțiunea din anul 2025 a Enciclopediei Larousse, „suveranismul” reprezintă doctrina apărătorilor exercitării suveranității naționale în Europa. „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, scrie în Art. 1 al Constituției României. Sper că nu vor ajunge specialiștii pro-europeni să afirme că avem o Constituție anti-europeană și nici faptul că suveraniștii sunt extremiști.

Definiția din Enciclopedia Larousse despre „suveranism” subliniază importanța protejării suveranității naționale în Europa, o valoare regăsită și în Constituția României, care afirmă clar caracterul suveran al statului român.

Este esențial să înțelegem că suveranismul nu trebuie confundat cu extremismul, iar apărarea suveranității nu este un act anti-european, ci o recunoaștere a dreptului fiecărui stat de a-și conserva independența în cadrul unui proiect european mai larg. Dialogul echilibrat este necesar pentru o Europă care să respecte diversitatea statelor sale.

Este important de subliniat că suveranismul, așa cum este înțeles astăzi, nu trebuie confundat cu extremismul sau cu un curent anti-european. În schimb, reprezintă o apărare a dreptului unui stat de a-și păstra controlul asupra deciziilor sale interne și externe, chiar și în contextul unei Europe unite. Conform Constituției României, țara noastră este suverană, ceea ce înseamnă că, în ciuda integrării în structuri internaționale, are dreptul să își definească propriile politici și să își apere interesele.

Trebuie să fim conștienți că suveranismul nu înseamnă izolare. România, ca și celelalte state europene, este parte integrantă a unei comunități mai mari, iar cooperarea este importantă într-o perioadă în care Europa nu își regăsește echilibrul.  Suveranismul nu înseamnă respingerea Uniunii Europene, ci apărarea intereselor proprii, protejarea identității naționale și asigurarea că deciziile comune respectă suveranitatea fiecărui stat membru.

În fața acestui context, este esențial să avem un dialog echilibrat. Trebuie să recunoaștem că există o pluralitate de opinii în interiorul Uniunii Europene, iar fiecare țară membră are dreptul să își exprime viziunea asupra modului în care se raportează la proiectul european. Nu poți fi etichetat drept „anti-european” doar pentru că alegi să protejeze o valoare esențială: suveranitatea națională.