Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, a încetat din viață luni, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, în reședința sa de la Casa Santa Marta din Vatican. Decesul a survenit în urma unei pneumonii care l-a ținut internat timp de 37 de zile în Roma.

Cu o zi înainte, în Duminica Paștelui, Suveranul Pontif a oferit ultima sa binecuvântare „Urbi et Orbi” din Piața Sfântul Petru, fiind vizibil slăbit.

Cardinalul Kevin Farrell a confirmat oficial decesul și a preluat temporar conducerea Bisericii Catolice în perioada de „sede vacante”, până la alegerea unui nou papă .

În conformitate cu dorințele sale, Papa Francisc va fi înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, renunțând la tradiția celor trei sicrie suprapuse. De asemenea, a ales să fie înhumat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, devenind astfel primul papă, după mai bine de un secol, care nu va fi înmormântat în Vatican.

Doliu de nouă zile și organizarea funeraliilor

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor şi a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra şi a şasea zi de la moartea sa.

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul şi privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat şi simplificat riturile funerare papale în 2024.

Se aşteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piaţa Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulţi predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântaţi în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb şi stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceştia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregaţii generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică şi pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.

Cine poate participa la conclav

Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregaţiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuţiilor are loc în cadrul interacţiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradiţional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituţia pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăţi în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceştia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeţi Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată şi sunt duşi cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul „cu cheie”. Acesta provine dintr-o tradiţie care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închişi pentru a-i forţa să decidă cât mai repede posibil şi pentru a limita interferenţele externe.

Între ei se află filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle, în vârstă de 67 de ani, fostul arhipiscop al Manilei, un progresist apropiat lui Francisc I. Teolog, el este un bun comunicator şi este activ pe Facebook şi YouTube.

”Pastorul apropiat săracilor” Luis Antonio Tagle este apreciat prin charisma, simplitatea şi angajamentul său social.

Invers, Robert Sarah din Guineea, fostul arhiepiscop din Conakry, reprezintă o figură conservatoare de prim-plan. El este candidatul oficial al ”facţiunii” conservatoare şi este foarte influent în Africa. Este un mare apărător al celibatului preoţilor, o temă fierbinte în Biserica Catolică, şi i s-a opus lui Francisc în multe subiecte – între altele imigraţia, revenirea la slujba în latină, opoziţia faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex. S-a retras din februarie 2021, însă rămâne ”papabil”, în pofida faptului că urmează să împlinească vârsta de 85 de ani la 15 iunie 2025.

Numele multor altor episcopi sunt citate adesea ca succesori la Sfântul Scaun, de exemplu au primului cardinal suedez din istorie, episcopul din Stockholm Anders Arborelius, în vârstă de 75 de ani, sau al germanului Gerhard Müller, unul dintre principalii opozanţi ai lui Jorge Mario Bergoglio.